Iarna
de George Toparceanu
Zapada nalta-n jurul casei meel
Astupa pasii, stinge orice zvon,
Si din sparturi de nouri, monoton,
Cad stele albe dupa stele.
Cu-atat mai cald si mai imbietor
E micul spatiu al odaii pline
De stralucirea florilor.
Afara, viata se framanta-n aprig zor,
Dar larma ei n-ajunge pin' la mine.
Imi canta linistea aici cu zumzet lin.
Afara, atatea fericiri tresalta
Si mor, in voia marelui destin.
Iubirea sta cu ura laolalta.
Si totusi, cateodata, pin' la mine
Ajunge-o veste care-adanc ma doare
Si linistea mea piere...
De-ai pune tu la usa cit de tari zavoare,
In orce inima patrunde o durere.
Iarna
Aceasta pagina a fost accesata de 1757 ori.
