Romanta gramofonului

Romanta gramofonului

de George Toparceanu


Eu sunt un genial amestec
De Poezie
Si de Proza,
Eu sunt extrema intrupare si ultima metamorfoza
A Spiritului, care lupta de zeci de veacuri sa supuie
Materia
Din care zilnic isi modeleaza o statuie...
Eu sunt un sarcofag de note imbalsamate,
Un album
In care-o primadona moarta
Da
Gratis
Un concert postum.
Prin mine mor - ca sa renasca -
Vibratii pentru mai tirziu,
Eu sunt ce n-am fost niciodata
Si-un sfert din ce era sa fiu!
Un capelmaistru invizibil comanda pilniei sonore
Trei game ultraviolete
Si alte trei, multicolore, -
Pe cind bagheta lui oculta,
Batind frenetica masura,
Inscrie notele in aer pe-o-nchipuita partitura...
Eu sunt un mecanism precoce,
Sunt o cutie ventriloca,
Un fericit concurs de piese cu actiune reciproca:
Suruburi,
Ace,
Manivela,
Sunt arcul primului avint, -
Trompeta,
Placa,
Diafragma
Si... dracu stie ce mai sint!...
Pornesc metalice acorduri
Si-n ritmul unui dant romantic
Se-nalta,
Cresc tumultuoase, ca o tempesta pe Atlantic,
Apoi coboara, se-ntretaie si mor incet
Ca un ecou
Produs de zborul unei muste
In cavitatea unui ou...
Dar placa se-nvirteste-ntr-una
Ca un perpetuum mobile.
Pe ea si-au imprimat scheletul un sir de sunete
Fosile
Prin care oamenii de mine
Vor sti cum fluierau strabunii...
Caci, ce e placa?
E un zero in exercitiul functiunii.
O suprafata cintatoare.
Un ghem de note.
O tipsie
Pe care doarme o romanta cazuta in catalepsie.
E o spirala fecundata de virful unui ac virgin,
Carusso, Patti, Balistini
Si tragicul Saliapin.



Eu sunt...
Dar nu!
Antichitatea mi-a-mprumutat un nume straniu
Din trei silabe -
Frontispiciul nemarginitului cavou...
Eu sunt Trecutul care geme
Cu rezonanta unui craniu
In golul caruia Viata isi cinta ultimul ecou

(Ion Minulescu)






Romanta gramofonului


Aceasta pagina a fost accesata de 1171 ori.
{literal} {/literal}