Lacul
de George Toparceanu
In gramezi greoaie, norii
Dintr-o parte strabatura
Si de chipul lor patrunsa,
Fata lacului e sura.
Langa apa, singuratic,
Plopul trist, fara vesmant,
Jeluindu-si frunza moarta
Se indoaie dupa vant.
Pleaca unde dupa unde
Si miscarea lor domoala
Colo-n trestie patrunde,
Leganand o luntre goala
Mult as vrea in feeria
Unei nopti de mai, senine,
Sa plutesc pe apa-ti clara,
Cu iubita langa mine,
Si a undelor poveste
Nesfarsita, s-o ascult...
Dar asa, cum esti acuma,
Lacule, imi placi mai mult!
Lacul
Aceasta pagina a fost accesata de 4829 ori.
