Epilog
de George Toparceanu
Langa tarmul tristei mari
M-am oprit pe-o stanca.
Apa tremura spre zari,
Verde si adanca.
Sufletu-mi, impovarat
De-o iubire moarta,
Se ridica ne-mpacat
si cu el o poarta,
Cum isi duce greu in zbor
Vulturul de mare,
Peste valuri calator,
Prada moarta-n gheare...
Epilog
Aceasta pagina a fost accesata de 2089 ori.
