Armonii vesperale

Armonii vesperale

de George Toparceanu


In vesperala simfonie troneaza linistea regala
Si parcul rozelor senzatii cu-ndoliate crizanteme
Sonor desteapta cascadarea de note vagi in catedrala
Orizontand in ritmul mistic albumul stinselor poeme...

Si-n aiurarea muribunda convoi de ore funerare
Patau lintoliul de mistere cloroformate in sudrina,
Pe cand banalele foburguri filtrau tacuta orchestrare
A cimitirului spasmodic iluminat de luna plina.

O, socluri diafanisate de nostalgii si de torente,
Cantari funebre de silabe crispate in amurgul trist!
Ce rugi bizare palpitara in la bemol, cand transparente
Se desenau in atmosfera pe cerul dur de ametist?

Alcovuri magice, safire puncteaza pacea violeta.
Cu gesturi pale si acute spre negre sfere siderale,
in calmul pur al simfoniei apare-o neagra silueta.
Si linistea regala cade cu emanatii vesperale...




Armonii vesperale


Aceasta pagina a fost accesata de 642 ori.
{literal} {/literal}