Apostrofe de luna

Apostrofe de luna

de George Toparceanu

 " Per amica silentia lunae"
(Prin linistea binevoitoare lunii)

Glob ratacitor de stanca rece, trista ca mormantul,
Fiica stearpa a-ntamplarii, luna, sora cu pamantul
In zadar de mii de veacuri, tu cu raze-mprumutate
Fermecat-ai parazitii uriasului tau frate!

Arc vapsit pe bolta rece de-un penel muiat in aur,
Solz zvarlit din coada unui legendar ihtiozaur, -
Cati saraci din lumea asta, cand lucesti in noaptea trista,
N-ar voi sa fii moneda, sa te lege-ntr-o batista?

Sloi de-argint ce se topeste in azurul diminetii!
Vesnic te-au iubit amantii, vesnic te-or canta poetii
Laudand in osanale mincinoasa ta splendaore,
Dar tu vei ramane vesnic rece si nesimtitoare.

Aparitie banala ca un fund de farfurie!
Talere cu doua fete! Cap de monstru fara trup!
Orologiu fara ace! Nastur de manta! Chelie!
Felinar! Conrupatoare de minore! Cantalup!

Cum poti tu privi de veacuri globul nostru de argila
Si atat suferinta, - fara sa te stingi de mila?
Pieri in noaptea nefiintei, rece simbol de minciuna,
Piei si lasa-ne mai bine cerul noptii fara luna!




Apostrofe de luna


Aceasta pagina a fost accesata de 1212 ori.
{literal} {/literal}