Amintiri din luptele de la Turtucaia - Incheiere

Amintiri din luptele de la Turtucaia - Incheiere

de George Toparceanu



Incheiere



Doi ani aproape au trecut de atunci.

Toate īnsemnările cāte le făcusem zi cu zi pe hārtie mi s-au pierdut. Multe amănunte s-au șters din amintirea mea, unele mi-au rămas prea confuze și poate că le-am uitat ordinea īn care sau petrecut, dar multe mi s-au īntipărit pentru totdeauna īn suflet, vii și clare, parcă le-aș fi trăit ieri.

Mai tārziu, oamenii de specialitate vor face desigur o expunere tehnică și generală a luptelor de la Turtucaia. Eu n-am vrut să dau decāt o serie de icoane, schițate īn fugă, o povestire sumară și obiectivă a celor ce s-au petrecut numai īn jurul meu și la care am luat parte.

Dar povestirea acelor īntāmplări crāncene a adus, firește, multă durere inimii tale de romān, cititorule. D-apoi mie!

Poate că ar fi fost mai bine să le lăsăm, și eu și ceilalți supraviețuitori, īn īntunericul uitării grabnice cu care am fost obișnuiți să trecem īntotdeauna peste lumina prea brutală a realității.

Dar amintirea vie și caustică a unei nenorociri nu trebuie lăsată uitării. Ea arde și oțelește sufletul unui bărbat. Iar eu n-am scris broșură pentru copiii de școală.

Mă vei īntreba, poate, care a fost pricina īnfrāngerii noastre de la Turtucaia?

Deși sunt un profan īn ale milităriei, totuși, īn credința că mărturiile viitoare nu-mi vor aduce dezmințire, īți răspund hotărāt: Atāt numărul și calitatea trupelor aflătoare acolo la īnceputul luptei - īn mare parte milițieni, dispensați revizuiți etc., regimente recrutate din Dobrogea sau Cadrilater, pline de turci și de bulgari - cāt și faptul că īntăriturile nu erau īncă terminate, probează că noi nu ne-am așteptat la un atac repede și violent al bulgarilor īn acest punct.

Īn al doilea rānd, trebuie să punem lipsa de... pregătire sufletească a țăranilor, neobișnuința trupelor și a ofițerilor cu focul - mai ales cu artileria modernă a inamicului.

Mi-aș īngădui īncă o reflecție timidă.

Īn după-amiaza zilei de 23 august, īn ajunul căderii, era vădit și pentru ochii unui profan că garnizoana nu mai poate ține piept și că orașul va trebui să cază. Cu sacrificarea unei ariergărzi īndestulătoare, care să acopere trecerea īn noaptea de 23 spre 24 august, s-ar fi putut salva, dacă nu restul trupelor, cel puțin tunurile rămase, caii, materialul și o mare parte din proviziile care au căzut īn māna dușmanului.

Nimic īnsă nu se poate afirma cu siguranță deplină.

Ce a fost s-a dus.

Īnfrāngerea de la Turtucaia, oricāt de dureroasă, nu poate avea nici o semnificație īn privința īnsușirilor neamului nostru, care și-a făcut proba de-a lungul veacurilor.

Am avut Turtucaia, dar am avut și Mărășeștii!...

Și la Turtucaia au fost destule pilde de eroism, zadarnic, dar īnălțător.

Un sergent necunoscut, care-și așezase mitraliera īntr-un copac, la colțul unei păduri, a oprit singur īn loc īnaintarea bulgarilor multă vreme. Și nu s-a lăsat pānă cānd artileria dușmană, căutāndu-l copac cu copac, nu l-a doborāt cu mitralieră cu tot.

Trebuie să pomenesc și de nefericitul căpitan de artilerie Fieraru, care, după ce luptase pānă la deznădejde, s-a sinucis lāngă bateria distrusă... , și de căpitanul Șendrea, care, rămas singur cu bateria īn fața năvălitorilor, a ținut multă vreme dușmanii īn loc, pānă ce a căzut rănit. Pentru bravura lui soldații īl pomeneau cu dragoste, de cāte ori īși povesteau amintirile īn captivitate.

Īncă un fapt:

Dintr-o baterie distrusă mai rămăsese un singur tun, c-un tunar. Bulgarii erau aproape, dar el trăgea necontenit. Infanteria noastră fusese risipită. Dușmanii, ocolind o movilă, se iviră dintr-o parte, la cāțiva pași, și năvăliră asupra lui. Cuprins din toate părțile, el descărcă un foc de revolver īn grămadă și, cu o mānă liberă, tot mai avu vreme să sloboadă ultimul șrapnel din țeava tunului... Bulgarii, printre care era și un ofițer, i-au cruțat viața. Iar soldatul bulgar care mi-a povestit faptul, īntr-o gară depărtată, și care fusese rănit la picior cu revolverul, adăuga, vorbind de necunoscutul erou:

- Era un om smead și slăbuț, pe care n-ai fi dat o ceapă degerată...

De i-ar da Dumnezeu numai oameni de aceștia țării mele - tari la suflet ca granitul din care Istoria uită adeseori să le taie monumentele.






Amintiri din luptele de la Turtucaia - In asteptare
Amintiri din luptele de la Turtucaia - Focurile
Amintiri din luptele de la Turtucaia - Un asalt
Amintiri din luptele de la Turtucaia - Pe malul apei
Amintiri din luptele de la Turtucaia - La pontoane
Amintiri din luptele de la Turtucaia - In foc
Amintiri din luptele de la Turtucaia - In apa
Amintiri din luptele de la Turtucaia - Clipe de groaza
Amintiri din luptele de la Turtucaia - Incheiere


Aceasta pagina a fost accesata de 605 ori.
{literal} {/literal}