Inchinare

Inchinare

de George Toparceanu

I. U. Soricu

Marire tie! Ingeri si imnuri de urare
Strabate-vor vazduhul gatit de sarbatoare
Si firea picura-va din larg de zari albastre
Prinos de bunatate pe sufletele noastre.
Te vad biruitoare, minunea mea senina,
Si trambite si harfe in drumu-ti de lumina,
Cu binecuvantare sporind a noastre plangeri,


Striga-vor pentru tine din corul cel de ingeri
Cantari de biruinta spre-a cerului solie.
Au cine fuse omul ce planse in pustie?
Marire tie, alba si palida craiasa!
Din slava, heruvimii s-au pogorat sa teasa
Cu fire diafane hlamida ta de raza,
Si-n ceasul infratirii te binecuvanteaza.
De unde vii si cine cararile-ti arata?
Vazduhul se-nfioara si fruntea-nseninata,
In valuri de lumina acoperind trecutul
Nadejdii de mai bine care-mi intinde scutul,
De-a pururi, preacurata, cu raze te-ncununa
Sub pulberea uitarii. Marire tie, luna!




Inchinare


Aceasta pagina a fost accesata de 2031 ori.
{literal} {/literal}